Uleiul de gătit uzat din gospodărie nu se varsă la chiuvetă sau în toaletă, ci se strânge într-o sticlă închisă și se predă la un punct de colectare. Ajuns în canalizare, se răcește, se amestecă cu alte grăsimi și formează depuneri care îngustează țevile și încarcă stațiile de epurare. Colectat separat, devine materie primă pentru biocombustibil și alte produse, iar până atunci o parte din el poate fi folosită de mai multe ori la gătit.
De ce nu se varsă uleiul uzat la chiuvetă?
Uleiul uzat nu se varsă la chiuvetă pentru că, odată răcit, se lipește de pereții țevilor și reține resturile de mâncare, părul și fibrele, formând dopuri greu de îndepărtat. Apa fierbinte și detergentul doar îl împing mai departe în instalație, unde se solidifică la fel.
Problemele apar mai întâi în coloana blocului sau în racordul casei, apoi în rețeaua publică. Grăsimile care ajung la stația de epurare îngreunează tratarea apei și cresc costurile de operare. Toaleta nu este o alternativă, iar pe pământ uleiul formează o peliculă care sufocă solul.
De câte ori se poate refolosi uleiul de prăjit?
Uleiul de prăjit se poate refolosi de obicei de 2–4 ori, dacă a fost încălzit la temperaturi potrivite și strecurat după fiecare utilizare. Numărul depinde de ce s-a prăjit și de cât de mult s-a încins.
| Ce s-a prăjit | Refolosire orientativă | Observații |
|---|---|---|
| Cartofi și legume simple | 3–4 ori | Se degradează cel mai lent |
| Preparate pane sau cu aluat | 1–2 ori | Firimiturile ard și grăbesc degradarea |
| Pește | 1–2 ori, doar pentru pește | Preia gustul și mirosul |
| Ulei încins până la fum | Nu se refolosește | Compușii formați la supraîncălzire sunt nocivi |
Temperatura de prăjire potrivită pentru majoritatea preparatelor este de 160–180 °C. Uleiul trebuie înlocuit când se închide mult la culoare, face spumă, devine vâscos, fumegă la temperaturi obișnuite sau are miros rânced.
Cum se păstrează uleiul care urmează să fie refolosit?
- Uleiul se lasă să se răcească complet în vas, fără apă adăugată.
- Se strecoară printr-o sită fină sau printr-un tifon, ca să rețină particulele arse.
- Se toarnă într-un borcan sau o sticlă cu capac, notată cu data și cu ce s-a prăjit.
- Se păstrează la întuneric și la răcoare, cel mult câteva săptămâni.
Uleiurile nu se amestecă între ele, iar uleiul vechi nu se completează cu ulei proaspăt, pentru că produsele de degradare grăbesc alterarea celui nou.
Cum se strânge uleiul uzat până la predare?
Uleiul uzat se strânge într-o sticlă de plastic sau un recipient de metal cu capac, după răcire, până se adună o cantitate care merită dusă la colectare. O sticlă de 1–2 litri ajunge de obicei pentru câteva săptămâni într-o gospodărie obișnuită.
- Se folosește o pâlnie, ca uleiul să nu se scurgă pe exteriorul sticlei.
- Recipientul se ține închis, departe de surse de căldură.
- Nu se adaugă apă, oțet, resturi de mâncare sau alte lichide.
- Untura și grăsimea întărită de la friptură se adună separat, într-un borcan.
Unde se predă uleiul de gătit uzat?
Uleiul de gătit uzat se predă la punctele de colectare organizate de primării, de operatorii de salubritate sau de operatori autorizați, aflate uneori în parcările magazinelor mari sau în centrele de colectare a deșeurilor speciale. Informațiile despre locurile disponibile se găsesc la primărie sau la operatorul de salubritate din localitate.
Este o greșeală frecventă ca uleiul să fie aruncat în pubela de reziduale sau la containerul de plastic doar pentru că se află într-o sticlă de plastic; mai multe confuzii de acest tip sunt explicate în articolul despre greșelile frecvente la reciclare.
Ce devine uleiul uzat după colectare și ce se poate face acasă?
După colectare, uleiul uzat este filtrat și transformat în principal în biocombustibil, dar și în materie primă pentru săpunuri industriale, lubrifianți sau alte produse chimice. Este un exemplu concret de economie circulară, în care deșeurile devin resurse.
În compostul de acasă, uleiul nu se adaugă decât în urme, pe resturile de mâncare, pentru că în cantități mai mari încetinește descompunerea și atrage animale; detaliile despre ce intră în compost se găsesc în ghidul despre sistemele de compostare la domiciliu. Cel mai simplu mod de a reduce cantitatea rămâne gătitul cu mai puțină grăsime, prin coacere, fierbere la abur sau prăjire în tigaie cu un strat subțire de ulei, la fel ca alte obiceiuri din bucătăria zero waste.
